Odiseea slabitului

In 26 iunie scriam:

"...dimineata....4:30...ploua cu galeata! M-am trezit din cauza furtunii! Abia astept sa vina tati maine sa ne ia acasa...eu m-am plictisit la tara. Vreau acasa la mine sa imi reiau regimul si sa incep sa merg la sala. Nu ma simt deloc bine cu cele 60 si de kilograme. La mama mi-am permis sa incalc multe reguli. Vreau sa uit rapid de meniurile nesanatoase de aici si sa adopt un stil de viata mai low carbo.

Ma tot gandesc ce sala de sport sa aleg...cred ca o sa incerc toate variantele."

Am ajuns acasa dupa un drum lung de 10 ore...65 era numarul corect...drept urmare maine la ora 8 merg la sala.

Home alone

Am fost childless weekendul asta si mare branza in afara de a ne plictisi ingrozitor nu prea s-a intamplat...Ne e tare dor de cei mici, iar vorba aceea cu "cine are sa-i traiasca, cine nu sa nu-si doreasca e cat se poate de falsa"...Va doresc tuturor sa aveti parte macar o data in viata de momente atat de frumoase, pe care numai un bebic le aduce in viata noastra.
De multe ori imi era ciuda cand ramaneam acasa cu cei mici, iar husband trebuia sa iasa in oras cu colegii de serviciu veniti de pe alte meleaguri...Ei bine ieri am realizat ce aiurea e...numai socializare nu se poate numi...Imi pare bine ca am rezolvat si problema asta!
Partea funny e ca am fost intr-o maghernita in care nu as fi intrat nici daca ma plateau...Inspiratia mi-a lipsit si spre deosebire de ei am comandat gin tonic pe care evident l-am baut din pahar...Ipohondria s-a declansat rapid...oare or fi spalat aia cu detergent paharul vreodata? Ca sa fie tacamul complet langa mine s-a asezat un american...sper ca nici el nu a fost detinatorul pretiosului virus de gripa :)
In afara de muzica noncomerciala nu pot sa-mi aduc aminte absolut nimic about the place...decat dorinta de a nu mai calca pe acolo ever!
Ziua s-a incheiat minunat...acasa...Au votat romanii! Toate lichelele sunt in parlamentul european asa cum ne sade bine...Poate e si vina mea ca nu am mers la vot, poate e si vina Laviniei Sandru ca nu a candidat...Anyway ma gandesc sa emigrez...ca de fiecare data inainte si dupa alegeri la romani :(

Bodas

De doua saptamani tot intr-o nunta suntem...Mi-am cam neglijat jobul de madrecita...Aseara am fost la nunta unui bun prieten din faculta. A fost superba si ne-am distrat pe cinste. S-a furat mireasa si iar s-a produs a lack of inspiration la petitii...Bietii rapitori nu se asteptau sa poata sa ia fata de langa un ginere, fost motociclist, foarte indragostit de proaspata sotie :)...asa ca mai mult de mult wisky nu au stiut ce sa-i ceara nasului, care era si el lipsit de astfel de experiente ca pe nasa nu a furat-o la nunta careva...Un moment funny e ca s-a incercat furatul si mai devreme, insa dupa 10 minute de chinuit ptr scos masina din parcare (blocata chiar de cea a mirelui) a aparut ginerica sa vada ce vrea lumea cu masina, de fapt nevasta lui :))...In rest toate bune si frumoase...fiesta a avut loc la o pensiune draguta din Girocului, Donna Ana. Are un restaurant cochet si a fost superb decorat...spatiul de dans a fost cam mic...mai ales ptr rudele de etnie sarba ale miresei.

Maine mirii pleaca spre Barcelona...acolo s-au refugiat si mirii de la nunta de sambata trecuta in drumul lor spre NY...Sper sa le urmam si noi exemplul in toamna ptr ca orasul e minunat.

Hagamos con la vida posible... lo mejor posible!

De 1 mai am plecat la drum...Ziua asta atat de sarbatorita odinioara parca si-a pierdut din semnificatie...a ramas doar o zi libera oficial.
Eram toti in masina tati, mami, kinderimea si iepurele pe care urmeaza sa-l cazam la 3 margarete, intr-o pensiune de seama cu vecini de seama (2 iepuri belgieni)...Toti priveam cu jint spre minunatele campuri inverzite...am fi oprit putin masina sa ne tavalim prin iarba si sa ne imbatam creierul cu un miros proaspat de primavara...Am trecut prin minunata Pischie, prin padurea ei superbisima, apoi prin Lipova, Radna (plina de adolescenti care urcau la cetate), am admirat frumoasele pasuni de pe marginea drumului pana la Savarsin, unde i-am aratat si lu` tati casa regelui. In mintea mea faceam o paralela intre frumosele peisaje cu zapada din 1 Ianuarie (cand am ales acelasi drum spre casa) si natura verde si scaldata in lumina soarelui de acum...Nu ma puteam decide care erau mai frumoase! Ma gandeam la semnificatia sarbatorii de atunci, la semnificatia sarbatorii de acum...Cativa concetateni au iesit la un gratar in natura...in schimb popasurile turistice cu aer de balci erau pline ochi...Imi aduc aminte cu placere de 1 Mai din tinereti cand urcam a pie la manastire unde magnoliile erau in floare...mi-as fi dorit sa ne ducem direct la manastirea Dealu...insa aveam sa ajungem seara acasa...Oare se mai tin caietele acelea in care ne notam an de an gandurile de turisti?
Calatoria cu 2 kinderi si un iepuras a fost minunata...desi parea ceva horror...ne-am mai oprit la o portie de papadie, o mancare si o bautura calda...Pe autostrada ne-a prins o ploaie crunta...doar pe o portiune...am ajuns pe seara la bunica ... spre bucuria copiilor...Ploaia, pe care am adus-o cu noi, a adus a doua zi un vant si nu ne-a taiat cheful de plimbare...de duminica ne bucuram de soare, plimbari, pui de gaina, bobocei de rata, caini, pisici si tot ceea ce ne incanta copilaria la bunici.

Pasaporti

Azi mergem aproape tot familionu sa ne tragem in poza la Mall...Da ne facem pasaport eu, C si ME...nu de alta dar ca sa putem merge in vacanta. Pentru sot cuvantul concediu nu prea mai rimeaza cu litoralul nostru...eu mi-am dat toata silinta sa-l conving sa incercam dar nu prea am reusit :(...deh cam stim noi cum e...si dupa ce mergi un an la 4 stele afara nu mai faci compromisuri...si eu prefer sa stau un an acasa daca nu am bani de mers pe o insulita decat sa-mi fac o mie de nervi in vacarmul autentic...Poate ne inselam...Sau sper sa ne inselam!

Mamica cu frica

Azi nu am dus plodu` in colectivitate...O pacatoasa de amigdalita...Din nou!
Nu stiu ce sa mai fac sa rezolv situatiunea...Ma doare sufletul ca nu pot sa-i dau o inghetata...daca asa o sa fie toata vara cred ca o sa innebunesc.
Ieri nu am am apucat sa postez...o cana cu ceai a picat peste printesa...mari emotii! Peste C a picat mai demultisor o ceasca de cafea...Dar tot cei mai cei sunt...Tuca-i mama!

Hello

Intotdeauna mi-a placut sa scriu...Acum cand mi-a mai ramas ceva timp am ales sa-mi deschid acest blog unde sa-mi notez gandurile. E un exercitiu necasar pentru mine...Sper sa fie ceva frumos si pentru suflete